Descoperirea durerii la copil

In ce moment s-a manifestat interesul pentru durerea Ia copil si de ce a fost necesar atata timp?

Durerea copilului a devenit subiect de preocupare, interes si cercetare de abia la inceputul anilor 80.

Aceasta corespunde intarzierii obisnuite a transferului de cunostinte de la adult spre copil.

Anterior, conceptul durerii la copil aparea ca fiind cvazi-inexistent, in afara faimoosei „dureri de crestere a dintilor” la sugari care serveste si acum pentru explicarea in mod cu totul prezumtiv a rupturii care intervine in bunastarea copilului.

Dar de abia de la inceputul anilor 90 a demarat in Franta preocuparea cu privire la durerea copiilor, in sanul anumitor echipe medico-chirurgicale sau para-medicale sensibilizate in mod deosebit.

Din ce motiv a fost ignorata durerea la copil?

Daca pentru oamenii de stiinta obiectivul alinarii suferintele adultilor cu dureri cronice era ciar, in mod paradoxal, la copil acestia au cautat in primul rand sa dovedeasca existenta durerii inainte de a se ocupa de ea.

Intre-adevar copilul, si cu atat mai mult cu cat era mai mic, a fost mult timp considerat drept o fiinta imatura, atat pe plan fizic cat si pe planul gandirii si al simtirii.

In speta, pana nu de mult era admis ca nou-nascutul si sugarul sufera putin sau deloc, datorita imaturitatii sale neurolorgice. In concluzie, era considerat ca o fiinta insensibila.

Maturizarea cailor nervoase ale sensibilitatii era pusa in paralel cu cea a dezvoltarii psihomotorii. Pa baza acestor notiuni era de exemplu recomandat sa se practice interventiile chirurgicale asupra sugarilor de pana la 9 luni fara a utiliza produse pentru a-i proteja impotriva durerii.

De altfel, miscarea internationala cu privire la durerea la copil a luat nastere tocmai in urma denuntarii unor asemenea practici si a nocivitatii acestora.

Ori, cercetarile stiintifice fundamentale desfasurate in ultimii 15 ani contravin credintei ca nou-nescutii si sugarii nu sufera. Ele arata ca traseele de transmitere a durerii se formeaza foarte devreme pe parcursul vietii intrauterine si sunt functionale inainte de sfarsitul lunii n 6-a de sarcina, astfel ca cel mai mic prematur este capabil sa resimta durerea.

Mai mult, la ora actuala s-a dovedit ca nou nascut (si sugarul mic) traverseaza o  perioada de hipersensibilitate care face ca acesta sa resimta drept durerosi
stimuli care nu ar fi de o asemenea natura pentru copilul mai mare sau pentru adult. Acest fapt este explicat prin punerea mai tarzie la punct a mecanismelor de control a durerii (mecanisme inhibitoare).

Astfel nu numai ca acesta resimte foarte precoce durerea, dar o face in masura exacerbata.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *